Continuitatea este forţa noastră interioară!

Tatta Hitotsu no Koi - Just One Love


Tatta Hitotsu no Koi (Just One Love) este unul dintre cele mai cunoscute seriale romantice japoneze, iar printre serialele despre prima iubire adolescentină este considerat un clasic. Fără să abordeze o temă inedită sau să o trateze într-un mod original, acest serial reuşeşte să placă într-un mod deosebit, dacă nu te seduce de-a dreptul. Fiecare dintre noi am văzut nenumărate poveşti despre prima iubire (să recunoaştem că e o temă predilectă a serialelor asiatice şi nu numai ). De la Romeo şi Julieta până în zilele noastre, s-au scris atâtea pe această temă încât subiectul pare epuizat. Şi totuşi, aceste poveşti ne vor fascina întotdeauna şi dacă avem 20 de ani, şi dacă am trecut demult de această vârstă.



Just One Love - eterna fascinaţie a primei iubiri

Recomanda aceasta pagina pe:


Fii alaturi de noi!

Urmareste-ne pe Facebook Urmareste-ne pe Google+

Ce face ca acest serial să fie atât de iubit? În primul rând, actorii principali au fiecare o tabără impresionantă de fani. Oricine are o idee cât de vagă despre muzica pop japoneză, nu se poate să nu fi auzit de trupa KAT-TUN şi de carismaticul Kamenashi Kazuya. Kame este unul dintre idolii care s-au bucurat de atenţia producătorilor de seriale japoneze, deşi nu e cel mai fericit caz de idol devenit actor. Numele lui este legat în mod indiscutabil de două seriale pentru adolescenţi care, de-a lungul anilor, au devenit emblematice pentru genul comedy-school: Gokusen 2 (2005) şi Nobuta wo Produce (2005). Cu serialul Tatta Hitotsu no Koi, Kame trece la un rol mai serios, fără însă a schimba şi genul personajului, căci Hiroto Kanzaki este un tânăr de 20 de ani, la fel de rebel, închis în el şi uşor violent ca şi personajele interpretate în serialele în care jucase anterior. Personajul Hiroto pare să i se fi potrivit lui Kame ca o mănuşă, căci interpretarea lui e suficient de convingătoare cât să te facă să uiţi că nu e un actor în adevăratul sens al cuvântului. În orice caz, Kame reuşeşte aici să se ridice la un nivel pe care, din nefericire, nu l-a mai atins în niciunul dintre serialele în care a mai jucat ulterior. Hiroto Kanzaki din Tatta... şi Kiritani Shuji din Nobuta wo Produce rămân rolurile cele mai bune pe care le-a făcut până acum. Trebuie totuşi să recunosc că n-am văzut ultimul serial în care a jucat anul acesta - Yokai Ningen Bem. Deşi am văzut comentarii favorabile despre prestaţia lui în acest serial, nu m-am încumetat să-l văd datorită genului - supernatural adventure. Revenind la rolul din Tatta... nu pot să nu vă avertizez că  veţi avea parte de o doză considerabilă din farmecul lui Kame şi, într-o clipă de neatenţie, zâmbetul fugar care-i apare în colţul gurii şi-i luminează privirea puţin piezişă s-ar putea să vă transforme în fanii lui fără să vreţi.


Ayase Haruka nu cred că mai are nevoie de prea multă prezentare. E una dintre cele mai îndrăgite actriţe japoneze, cu o carieră frumoasă şi multe roluri de succes. În ultimii ani a apărut în serialele: Jin (2009) şi Jin 2 (2011), Mr. Brain (2009), iar pe site-ul nostru o puteţi vedea în Hotaru no Hikari (2007) şi Satomi Hakkenden (2006). Pentru rolurile din seria Jin şi cele din Hotaru no Hikari, Ayase Haruka a primit premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar şi, respectiv, cea mai bună actiţă. În plus, Ayase este considerată una dintre cele mai frumoase actriţe japoneze. Dacă sunteţi de acord sau nu, rămâne la aprecierea fiecăruia.


În rolurile secundare apar tineri actori despre care cu siguranţă aţi mai auzit. Erika Toda este astăzi o actriţă de succes care a reuşit într-un final să joace şi în roluri principale după ce mult timp s-a crezut că va rămâne o actriţă de rol secundar. Totuşi nu e o actriţă de filme sau seriale romantice, deşi cele câteva roluri de acest gen pe care le-a jucat au dovedit că e o actriţă completă. Cea mai bună dovadă în acest sens e rolul din Koikyokusei (Days with You) în care a dus pe umerii ei o mare parte din încărcătura dramatică a filmului, cu multă sensibilitate şi emoţie. Yuta Hiraoka este un tânăr actor care îmi stârneşte păreri de rău de câte ori îl văd într-un film sau serial romantic. Pe de o parte, jucând mereu "second lead", e condamnat veşnic la o iubire nefericită şi neîmplinită, iar pe de altă parte, deşi actorul e frumuşel şi cu un farmec evident, jucând alături de Matsumoto Jun în My Sister, My Love, sau de Kame în Tatta... parcă nu reuşeşte să facă faţă concurenţei şi se estompează pe ecran.


Dar eu personal n-am ajuns să văd Tatta Hitotsu no Koi din cauza distribuţiei ci a... scenaristei. Trebuie să recunosc că reţin foarte rar nume de regizori şi niciodată numele scenariştilor. Şi totuşi... la un moment dat am observat că unele seriale care mi-au plăcut foarte mult au un punct comun: Eriko Kitagawa. Scenarista japoneză este considerată pe bună dreptate "zeiţa poveştilor de dragoste" căci toate scenariile scrise de ea merg pe genul romance. Printre multe alte aspecte care mi-au plăcut la scenariile ei, cel mai mult m-a atras faptul că nu are un gust morbid pentru tragedii şi chiar dacă nu trece în extrema hollywoodiană a happyend-ului cu orice preţ, măcar nu exacerbează suferinţa, nu mizează foarte mult pe angoasă şi nu se termină totul cu o moarte generalizată. De la începutul anilor '90 şi până acum, multe dintre serialele cărora le-a scris scenariul s-au bucurat de un rating foarte bun iar ca rezultat, în cei 20 de ani de carieră, Eriko Kitagawa a primit 5 premii "pentru cel mai bun scenarist".


Şi dacă tot am vorbit despre scenaristă, să vorbim şi despre scenariu. Tema: prima dragoste. Cred că tema scenariului reprezintă punctul său tare dar, paradoxal, şi punctul său slab. De ce punctul său tare? Pentru că prima iubire e înconjurată de o aură de perfecţiune pe care nimic n-o poate distruge. Întotdeauna va fi asociată cu puritatea sentimentelor, cu dăruirea dezinteresată şi necondiţionată. Nimic nu fascinează mai mult decât prima iubire; prima tresărire, prima atingere a mâinilor, primul sărut... totul se află sub semnul absolutului, al eternului, al autenticităţii. Ce adolescent cuprins de febra primei iubiri nu crede că iubirea lui e eternă, că nu se va sfârşi niciodată, că o iubire mai mare nu e posibilă? Există vreun obstacol pe care prima iubire să nu-l poată trece? Există vreo limită peste care să nu treacă cu toată nonşalanţa inconştienţei? Cum să nu fascineze o asemenea temă? Deşi prima iubire, ca de altfel orice iubire, e unică şi irepetabilă ca trăire interioară, gesturile prin care ea se manifestă se repetă de când lumea. Şi în acest punct tema scenariului îşi arată slăbiciunea. Dacă vrei să spui o poveste despre cum se îndrăgostesc doi tineri de 20 de ani, inevitabil trebuie să treci prin toate locurile comune ale acestei teme. Dar e neapărat rău acest lucru? Trebuie să mărturisesc că pe mine nu m-a deranjat.


Hiroto şi Nao sunt doi tineri foarte diferiţi, nu doar ca provenienţă socială cât şi ca fire. Hiroto este un introvertit tipic: reţinut şi neîncrezător, maturizat înainte de vreme datorită greutăţilor pe care i le rezervase viaţa, cu un acut simţ al datoriei faţă de familie şi amintirea tatălui său mort. Încercând să ţină pe linia de plutire mica firmă pe care o moştenise de la tatăl său dar şi pentru a-şi întreţine familia, Hiroto munceşte din greu alături de cei doi angajaţi ai săi. Singura lui distracţie sunt ieşirile cu prietenii săi, Ayuta şi Ko. Nao se află exact la polul opus faţă de Hiroto. Ea e atât de deschisă şi de sinceră, încât frizează pe alocuri naivitatea. Deşi e fiica unei familii foarte bogate, Nao nu e nici răsfăţată şi capricioasă, nici superficială şi arogantă. Atenţia şi afecţiunea cu care fusese înconjurată de familie, făcuse din ea o tânără echilibrată şi cu un caracter frumos. Deşi cei doi nu se cunosc în cele mai plăcute împrejurări, e suficientă o reîntâlnire neaşteptată pentru ca prima scânteie să apară.


Când am decis să văd serialul nu aveam prea mari aşteptări, dar cei doi actori sunt atât de frumoşi împreună, personajele au fost construite atât de veridic şi interpretate atât de nuanţat şi sensibil, încât povestea m-a prins cu totul. Am zâmbit împreună cu ei, m-am bucurat pentru iubirea care înflorea timid şi nehotărât, i-am certat atunci când orgoliul sau neîncrederea ameninţa să-i despartă, am răsuflat uşurată atunci când prietenii adevăraţi se dovedeau mai înţelepţi decât ei şi mi s-a strâns inima de fiecare dată când realitatea îşi arăta faţa rece şi neînduplecată. Şi, mai ales, am sperat până la capăt că prima iubire poate deveni pentru ei... unica iubire.


 

Vizualizari: 782
Titlu: Just One Love - eterna fascinaţie a primei iubiri
Categorie: N/A
postat pe 04 November 2012 20:04:44 de




sus - la inceputul paginii Pagina principala cu articole




Va recomandam

Asicamp Blogul lui Atanase





| v5.2

© Copyright 2010-2017 a-queens.ro · Toate drepturile rezervate.
Navigand pe acest website presupune ca sunteti de acord cu: Termeni si conditii de utilizare.

Google

Prima pagina prima pagina Trauceri traduceri Recenzii filmse si seriale asiatice subtitrate recenzii Despre noi despre noi Contact contact