Continuitatea este forţa noastră interioară!

Japonia şi Coreea de Sud – însemnări de călătorie: august - septembrie 2014


Să ne continuăm călătoria intrând acum prin palatele regelui Gojong.



IV. Palatele regale din Seul - partea a II-a

Recomanda aceasta pagina pe:


Fii alaturi de noi!

Urmareste-ne pe Facebook Urmareste-ne pe Google+

Palatul Unhyeongung adăposteşte foarte mult mobilier, iar în mai multe săli sunt statui din ceară îmbrăcate în costume de epocă, în posturi ce redau evenimente din timpul regenţei ce a premers domniei ultimului monarh al Coreei – proclamat împărat – al dinastiei Joseon, Gojong. Palatul a fost construit în a doua parte a secolului 19 (1864 - 1869), aici locuind întreaga familie a regentului Daewongun, tatăl regelui Gojong, până când acesta a preluat, de facto, puterea. După ce am traversat curtea exterioară unde, pe marginea dreaptă, sunt clădirile gărzilor (Sujiksa), am intrat în perimetrul Noandang – pavilioanele ocupate de bărbaţi, unde regentul avea camerele private, dar şi spaţiile unde se întâlnea cu miniştrii, rezolvând problemele guvernării.

În acest perimetru era redată scena alegerii noului rege după moartea regelui ce nu avea urmaşi direcţi – ceremonia de Bongsasik, dar şi o întâlnire a unor funcţionari cu regele Gojong, în planul secund fiind vizibilă o parte a dormitorului ocupat de tânărul rege.

Toate acestea ne-au dat senzaţia că asistăm pe viu la scene văzute în filme istorice. A doua curte aparţine pavilioanelor Norakdang, care au constituit spaţiul locuit de regină, fiind şi partea centrală a palatului. În curte este amenajat un spaţiu pentru o ceremonie de nuntă. De altfel, în 1866, aici a avut loc căsătoria regelui Gojong (într-o sală, am văzut şi raţa roşie aşezată pe pernă roşie, ce apare în filme coreene istorice în timpul procedurilor de nuntă ale unui rege). În săli erau redate scene din viaţa familiei regale – aniversarea zilei de naştere a tânărului rege Gojong, ceremonia ceaiului şi o întâlnire între regină şi mama regelui Gojong.

De asemeni, erau expuse şi obiecte din bucătărie, din depozitele de alimente sau din camerele de dormit. A treia curte este a pavilioanelor Irodang, unde au locuit regentul şi soţia sa – cele două cupluri, dar şi o scenă din camera reginei fiind prezentate în sălile acestui pavilion.

Am intrat şi în pavilionul ce adăposteşte diverse obiecte ce au aparţinut familiei şi unde erau prezentaţi, în mărime naturală, regele Gojong, regina Myeongseong (asasinată de japonezi în 1895 deoarece îi încurca în planurile lor de ocupare a Coreei), regentul şi mama regelui, îmbrăcaţi în ţinutele de la nunta tinerei familii regale (sunt replici, originalele aflându-se în colecţiile Muzeul Naţional din Seul).

Palatul Gyeongbokgung, în care se poate pătrunde fie pe o poartă laterală, fie prin poarta Gwanghwamun (reconstruită după planurile originale din secolul 14), a fost ridicat în 1394 de către regele Taejo. Palatul a căzut în ruină după invazia japoneză din secolul 16, dar a fost reconstruit în secolul 19, fiind locuit de familia regală până la asasinarea reginei Myeongseong de către japonezi, chiar în interiorul acestui palat. Au fost descoperite fundaţiile a circa 330 de clădiri. Azi se păstrează aproximativ 40% din structurile reconstruite în secolul 19. Sectorul principal este cel din jurul palatului Geoncheongjeon, unde se afla şi sala tronului, lateral în dreapta fiind sectorul Donggung, unde admirăm un arbore secular fantastic de frumos, având ramurile larg răsfirate într-un spaţiu unde nu a fost stingherit de prezenţa altor arbori.

În spatele palatului Geoncheongjeon sunt trei pavilioane mai mici – central, Sajeongjeon, unde regele avea întâlnirile cu miniştrii şi oficialii curţii pentru guvernare, iar lateral, două săli Cheonchujeon, unde regele studia, dar avea şi întâlniri cu oamenii de încredere, foarte apropiaţi. În spate, pe acelaşi ax principal al palatului, se afla reşedinţa regelui – Gangnyeongjeon, dincolo de care se afla o mică grădină, cu pietre ce au forme ciudate, stâlpi cu decoraţiuni sculptate, dar şi colorate, într-un spaţiu cu arbori de dimensiuni diferite. În apropiere, se afla şi un suport pe care era fixat un anemometru pentru măsurarea direcţiei şi intensităţii vântului.

După ce intrăm pe o poartă, ne pomenim în faţa unui peisaj neaşteptat de frumos – în faţa noastră se întinde un lac acoperit cu nuferi, în mijlocul căruia, pe o mică insulă, se află pavilionul hexagonal Hyangwonjeong, la care se ajunge pe cel mai lung pod de lemn construit în timpul dinastiei Joseon. În următoarea incintă se afla Geongcheonggung – dormitoarele familiei regale şi pavilioanele Jagyeongjeong, ocupate de către regină şi suita sa. Cel mai nordic pavilion la care ne oprim este biblioteca Jibokju, unde erau primiţi importanţi oaspeţi străini.

Ne întoarcem spre poarta Gwanghwamun, pe latura vestică a palatului, oprindu-ne întâi în perimetrul Jango, unde sunt expuse vasele pentru fermentarea şi depozitarea pastei de soia. Apoi avem senzaţia că este un perimetru închis, pentru a descoperi că, de fapt, este un lac, în mijlocul căruia este ridicat pavilionul Gyeonghoeru, splendid profilat pe fundalul munţilor din spate şi care era folosit pentru organizarea unor banchete în cinstea musafirilor străini.

Înainte de a reveni în curtea din faţa palatului principal, trecem pe lângă pavilioanele Sujeongjeon şi Guolnaegaksa, unde funcţionau spitalul şi spiţeria regală, dar unde erau găzduiţi şi diverşi mesageri care soseau la palat pentru perioade scurte de timp.
Când ne pregăteam să ieşim din perimetrul palatului, am auzit bătăi de tobă şi am reuşit să asistăm la ritualul schimbului de gărzi, echipate în costume de epocă – inclusiv la momentul de inspectare a ţinutei soldaţilor de către un ofiţer.
Palatul de Vest (Deoksugung) a fost ridicat în secolul 15 şi a fost folosit ca reşedinţă regală doar până la începutul secolului 17, dar şi după instalarea ocupaţiei japoneze, aici murind regele Gojong, în anul 1919.  După ce am asistat la ceremonialul schimbării gărzilor, am intrat pe poarta principală Daehanmun, iar traseul nostru nu a ţinut cont de importanta clădirilor din interiorul incintei, ci de poziţia lor, astfel încât să nu pierdem timpul. Am început cu camerele private ale regelui Gojong: Hamnyeongjeon – dormitorul regal, unde a şi murit, respectiv Deokhongjeon – unde primea vizitele unor oficiali apropiaţi, dar şi a unor delegaţi străini cu rang înalt. În apropiere se află şi un pavilion ridicat în 1900, Jeonggwaheon, unde regele Gojong oferea banchete în onoarea oficialilor străini şi care are o decoraţiune deosebită, ca un gard în filigran auriu – probabil este un lemn lăcuit.

Următorul ansamblu cuprinde două pavilioane conectate între ele printr-un culoar acoperit şi închis – Jeokjodang şi Junmyongdang - unde familia regală a locuit în timpul invaziei japoneze din 1592; sunt două pavilioane cu lemnăria pictată. Cumva lateral şi în faţă, este un pavilion deosebit de auster, fără nici o pictură – Seogeodang, unde a locuit şi a murit regele Seonju. Toate cele trei pavilioane au ars în 1904, însă au fost reconstruite imediat.

Dincolo de acest ansamblu, oarecum în acelaşi plan liniar, mi-a atras atenţia o clădire cu arhitectură vest-europeană şi mi-am imaginat că are o destinaţie aparte, deşi mi s-a părut nefiresc să fie în acelaşi perimetru cu palatul regal. Am descoperit că se numeşte Seokjojeon şi a fost construit în 1910, după planurile unui arhitect englez, fiind folosit de către regele Gojong pentru a primi oaspeţii europeni ajunşi la Curtea Imperială coreeană... Perpendicular se află Muzeul Naţional de Artă modernă şi contemporană, iar între cele două clădiri este amenajată o mică grădină în stil european.

În final, am ajuns la poarta Junghwamun şi la palatul principal - Jungwajeon, unde se află sala tronului şi în care am putut intra, însă fără să putem fotografia. Este vizibilă patina timpului aşternută încet peste pictura care acoperă tavanul, dar şi peste structurile din lemn aflate în sală...

În interiorul porţii sudice a palatului - Gwangmyeongmun, strămutată în altă locaţie a palatului, erau expuse mai multe ţevi de tun, dar şi două comori naţionale: clopotul templului Heungcheonsa, turnat în 1492 şi structura de lemn conservată a ceasului automatic cu apă, Jagyeokru.

La câteva sute de metri distanţă de palat se află poarta Namdaemun – cu adevărat impresionantă această rămăşiţă datând din secolul 14 a fortificaţiilor oraşului, prin aspectul ei de pagodă perfect încadrată în mijlocul intersecţiei, între uriaşele blocuri-turn de pe marginile intersecţiei largi.

andra_2011

Vizualizari: 133
Titlu: IV. Palatele regale din Seul - partea a II-a
Categorie: Japonia şi Coreea de Sud – însemnări de călătorie: august - septembrie 2014
postat pe 24 May 2015 21:36:25 de




sus - la inceputul paginii Pagina principala cu articole




Va recomandam

Asicamp Blogul lui Atanase





| v5.2

© Copyright 2010-2017 a-queens.ro · Toate drepturile rezervate.
Navigand pe acest website presupune ca sunteti de acord cu: Termeni si conditii de utilizare.

Google

Prima pagina prima pagina Trauceri traduceri Recenzii filmse si seriale asiatice subtitrate recenzii Despre noi despre noi Contact contact